Prefer sa fiu decat sa par!

După ce anul 2008 a fost declarat prin decret prezidenţial ”Anul Tineretului”, contextul electoral al anului 2009 a angajat regimul comunist în luptă împotrivă tineretului. Generaţia tînără a fost prima care  în vremuri de rastriste a reprezentat forţa motrice în lupta pentru apărarea ţării. Anume reprezentaţii acestei generaţii au devenit catalizatorul amplelor mişcări de decomunizare a societăţii, şi procesul a început înainte de alegerile din 5 aprilie 2009. Amintim în acest sens acţiunile aripelor tinere ale partidelor liberale, Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal a venit la sfîrşitul anului 2008 în faţa Preşedinţiei cu 365 de baloane pe care ulterior le-au spart semn că Anul Tineretul a fost o iluzie deşartă, membrii tineri din Partidul Liberal Democrat au pichetat zi de zi Parlamentul cu mesaje: “Au mai rămas 65 de zile de guvernare rosie”. Comuniştii ai încercat să alimenteze cumva dorinţa de schimbare parvenită din partea fiilor ţării prin instituirea anului dedicat lor, doar că formula în care a fost  conceput şi transpus în practică a fost un proiect politic comunist, cu evidente scopuri de manipulare electorală. Speranta  tinerilor intr-un viitor European nu a putut fi nicidecum înăbuşită, la 7 aprile imediat după ce au fost comunicate oficial datele alegerilor Piaţă Marii Adunări Naţionale din Chişinău trebuia să devină locul în care să fie comemorat viitorul ţării, mesajele au fost transmise pe internet şi Piaţa situată în faţă Guvernului era împînzită de sute de tineri veniţi să protesteze paşnic în urmă fraudării în masă la alegerile parlamentare. În faţă a 30000 de opozanţi, forţele de ordine au cedat instituţiile statului provocandu-i la violenţe pentru ca ulterior să-şi justifice represiunea. Serviciile menite să asigure ordinea publică au avut şi forţă şi capacitatea să dea un răspuns promt dar odată începută intifada tinerilor cu poliţia a devenit subiectul la care comuniştii au apelat ori de cîte ori au dorit să-şi demonstreze că agresivitatea lor a fost un rău necesar. Valeriu Boboc a devenit prima victimă, un tînăr de 23 de ani, care fusese arestat şi după care a decedat la secţia de poliţie din motive necunoscute. A două victimă a fost Tibuleac Ion care după ce a suferit mai multe leziuni: coaste rupte, hemoragie internă, picior rupt a murit. O altă victimă Maxim Canisev, 20 ani găsit mort în lacul Ghidighici suburbia mun. Chişinău, despre care poliţia spune că s-ar fi aruncat în lac, deşi examenul medico-legal arată că avea coloană vertebrală ruptă. Cei care au fost învinuiţi că ar fi liderii informali ai moldovenilor opozanţi au avut parte de un comportament inuman din partea celor care ar fi trebuit să ne asigure securitatea şi integritatea exempul: Oleg Brega preşedintele asociaţiei civice a€œHyde Park” i-au fost distruse două camere video şi a fost arestat, Anatol Matasaru care a devenit cunoscut după ce a a protestat deghizat în porc ca urmare a abuzuriloe poliţieneşti, după evenimentele din 7 aprile pe numele lui a fost emis un mandat de arest şi astăzi se mai află încă în detenţie. Imediat după ce acţiunile protestatarilor au degenerat în acţiuni violenţe şi acte de vandalism, Preşedintele V. Voronin a acuzat omul de afaceri Gabriel Staţi de finanţarea protestelor şi a cerut ca acesta să fie arestat, în aceeaşi zi acesta a fost reţinut în Ucraina. Amintim că G. Staţi este fiul patronului holdingului “ASCOM GROUP” Anatol Staţi, care de altfel este cea mai rivnita afacere a fiului preşedintelui R.M miliardarului Oleg Voronin. Un alt învinuit este exconsilierul prezidenţial Sergiu Mocanu care  a fost luat cu forţă din stradă de 10 persoane  îmbrăcate în civil, care nu s-au legitimat, dar au spus că sunt poliţişti. Şi astăzi cei arestaţi se mai află în detenţie. Acum cel mai important ultim decret al guvernării ar fi să declare anul 2009 “Anul Intimidării Tinerilor” toate măsurile în acest scop au fost deja întreprinse prin pemanentele persecutări , aplicare neîntemeiate a forţei pe care o simţim din partea organelor de resort, dar pînă la urmă Dumnezeu nu a murit de frică, dar a fost răpus de durere. Bunicii noştri cînd au fost exilaţi în Siberii nu le-a fost frică, dar au fost îngenunchiaţi de tristeţe. De ce să ne fie teamă să facem o schimbare?

sursa: Dragos Bivol

Rezultate parţiale, prezentate azi, 8 iunie 2009, de BEC la ora 11:00:

Alianţa PSD+PC – 1.427.085 de voturi (30,82%)

PDL – 1.377.488 de voturi (29,75%)

PNL – 672.780 de voturi (14,53%)

UDMR – 419.992 sufragii (9,07%)

PRM – 401.908 de voturi (8,68%)

candidatul independent Elena Băsescu – 195.608 de voturi (4,22%)

PNTCD – 67.945 (1,46%)

candidatul independent Pavel Abraham – 47.557 (1,02%)

Forţa Civică – 18.662 (0,40%)

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat, duminică, 7 iunie 2009, la vot a fost 4.815.816, adică 27,52% din cetăţenii cu drept de vot.

Numărul de voturi valabil exprimate a fost de 4.629.025, adică 96,12%.

Din totalul de 48 de Birouri Electorale Judeţene, s-au recepţionat integral date de la 39 şi de la nouă, parţial.

sursa: Antena3

Basarabia la rascruce…

Tara fara nume, tara fara grai…/Tu doar in durere, locul ti-l mai ai…”

Intradevar aceasta tara trunchiata, uitata, tardata de multi isi alege iarasi soarta. Dupa cum spuneam, inca 4 ani de comunism ar insemna sa nu mai avem un viitor, sa ne moara si speranta intr-o viata mai buna. Protestele din 6-7-8 aprilie de la Chisinau au aratat ca tinerii vor altceva, vor sa se implice si sa schimbe soarta Basarabiei, ori acest drept, aceasta dorinta le-a fost ingradita prin fraudarea alegerilor.

In data de 20 mai a  fost primul test pentru opozitie si anume a avut loc alegerea presedintelui R. Moldova. Comunistii detin momentan 60 de mandate in Parlamentul R. Moldova, iar pentru a alege presedintele le mai trebuie un singur vot, acel “vot de aur” despre care vorbesc toti. Partidele opozitie care au trecut pragul electoral (PL,PLDM si AMN) au declarat ca vor boicota alegerea presedintelui si vor provoca alegeri anticipate. Maine, 28 mai se intrunesc din nou in sedinta deputatii din Parlamentului R. Moldova pentru a allege presedintele. Maine e si Inaltarea Domnului si de Ispas ne intrebam oare va exista vre-un Iuda care sa voteze un presedinte comunist?! Va exista cineva sa ne ucida si toate sperantele si nazuinete noastre de viitor?!

In ultima saptamana comunistii de la Chisinau au incercat din rasputeri si prin orice mijloace sa gaseasca acel vot, au fabricat dosare penale, au incercat sa propuna si recompense financiare, au intimidate prin mass-media aservita lor si in toate aceste incercari am observant cat de mult le este frica sa plece de la conducere pentru ca au savarsit multe nelegiuiri si pana la urma trebuie sa plateasca cineva pentru toate.

Un ultim gand ma trimite spre casa, spre Basarabia si o ruga ca de Ispas Dumnezeu sa fie alaturi de noi si de viitorul nostru si Opozitia sa treaca cu brio acest al II-lea test  de rezistenta. Dumnezeu sa ne ajute!

Octavian Apostol

Examenul de “stabilitate”!

          Stabilitatea politică este sloganul preferat al comuniștilor de la Chișinău, în condițiile de astazi, Republica Moldova este aidoma unei jucării frumoase, atîrnată în vîrful Pomului de Crăciun. Care impresionează dar la care nu e atît de simplu să ajungi. Formula “ stabilității “ intră în vocabularul clasei politice, cu precădere, din 2005. Și mai mult, după 5 aprilie 2009 (alegeri), iar mai insistent, dupa evenimentele din 7 aprilie. S-a schimbat ceva intre timp? Dacă ținem cont că aceeași idee și cu mesajul inaugural din ședința noului Parlament. Cei 3 piloni ai așa numitei “stabilități comuniste” se clatină : creșterea economică, centralizarea politică și rolul presedintelui Voronin. Primul semnal al stabilității instabile au reprezentat tentativa de a alege un sef de stat propus de comuniști la 20 mai, care s-a soldat cu eșec, atunci opoziția de la Chișinău a trecut testul de intelegență și maturitate, respingînd convingător oferta de alternativa. Nici tactica comuniștilor aceea de a contrapune stabilitatea adusa de PCRM și un posibil haos adus în societate de partidele de opoziție (PL, PLDM, AMN), Nu a dat roade , deoarece respectivele formațiuni au reușit în linii mari să nu se lase provocat

A doua etapă de a alege un președinte e deja un examen pentru comuniști, fiindca la 20 mai opoziția a infirmat toate zvonurile referitor la un eventual vot de aur , și a încununat tendința cetățeanului simplu de a scăpa de ciuma roșie. Vocea poporului e și ea o forță care acționeaza nestingherit, eficient și cu multă forță asupra procesului decizional, așa ca cei care se clatină acum sunt comuniștii, care încearac din rasputeri să aduca la masa de tratative pe liderii aripelor liberale dar aceștea ramîn în continuare pe calea alegerilor repetate fiindcă cele anterioare au fost fraudate.

            Există doua lucruri care nu se mai intorc niciodata o sageată aruncată și o șansă pierdută! Acum e timpul forțelor democratice să-și asigure o coeziune maximă și să respinga orice dialog cu guvernare fiindca votul pentru opoziție a reprezentat un vot împotriva comuniștilor, acum ușa pe care v-or pleca comuniștii e deschisa urmeaza sa-i împingem din urmă. Examenul la care v-or fi supuși comuniștii la 28 mai, ii va lăsa restanțieri…

Dragos Bivol

“Azi e ziua ta…dar eu stiam de ieri…” Cam asa incepea un cantec de-al lui Pavel Stratan, da… astazi iti doresc sanatate…si sa stii ca mai presus de lege exista Dumnezeu…Nu uita de acest lucru… Iti dedic si acest filmulet:

Astazi am urmarit cu sufletul la gura alegerile prezidentiale, chiar eram curios care va fi rezultatul, avand inca speranta ca nu se va gasi acel “vot de aur”, acel “patriot” din partea opozitiei care sa voteze pentru presedintele comunist. Am respirat usurat urmarind, sau mai bine zis ascultand live comentariul de pe www.voceabasarabiei.net. Da, dupa prima “repriza” nu s-a ales, stabilindu-se o noua data a alegerii presedintelui – 28 mai. Momente comice au existat si astazi, cel putin pentru mine. Nu inteleg cum poate exista atata prostie, de exemplu sa zici ca nu esti “bufon” si sa iei “0” voturi? Apoi sa asteptam rezultatul final, iar daca va fi acelasi “scor” vom avea prelungiri in toamna…cel putin asa sper eu…

Sughiţul este un act involuntar ce apare din cauza unor iritaţii nervoase provenite din mediul aparatului digestiv. Nervii iritaţi produc contracţia muşchiului diafragm. Acest simptom apare mai frecvent după ingestia unor alimente iritante pentru stomac, ca de exemplu ardei iute, piper, băuturi alcoolice concentrate, medicamente sau după o alimentaţie abundentă. Deşi sughiţul survine şi după boli ale esofagului şi stomacului, el nu constituie un simptom de gravitate decît dacă devine cronic. Suprimarea sa poate fi făcută prin înghiţirea unei linguri de zahăr pudră sau a unei bucăţi de pîine cu coajă. Se mai poate bea un pahar cu apă rece, cît mai încet, în mai multe înghiţituri sau dintr-o dată, pe nerăsuflate. Plantele vin şi ele în ajutorul persoanei care sughiţă. Mestecarea cîtorva frunze de tarhon sau de mentă, cît mai mult timp, este binevenită, calmînd stomacul. Un alt remediu indicat pentru combaterea sughiţului este reţinerea respiraţiei cît mai mult timp posibil. Se inspiră brusc, apoi respiraţia este “tăiată” cîteva secunde. De asemenea, se stropeşte faţa şi gîtul, prin surprindere, cu apă rece, sau se sperie persoana în cauză prin producerea în apropiere a unui zgomot puternic. Sughiţul dispare şi dacă se apasă pe abdomen, cu palma, la jumătatea distanţei dintre stern şi ombilic. Ti s-a intamplat vre-o data sa incepi a sugita si sa nu te poti opri? Si mai mult de atat, nici una din metodele conventionale nu functioneaza? Nici oprirea respiratiei, nici sa bei apa? Ai mai jos solutia ideala, functioneaza suta la suta. Ai nevoie doar sa te relaxezi privind videoul de mai jos:

http://www.evenimentul.ro/articol/sughitul-cauze-si-tratament.html